Din perspectivă juridică, Uniunea Europeană nu a oferit până la acest moment o definiție clară pentru conceptul de “economie la cerere”. Însă, contrar acestui fapt, se estimează că aproximativ 36 de milioane de lucrători activează în sectorul menţionat anterior, inclusiv prin intermediul aplicaţiilor deţinute de Uber sau Deliveroo. În acest context, nu de puţine ori s-a pus problema drepturilor şi beneficiilor pe care corporaţiile ar trebui să le ofere tuturor lucrătorilor, inclusiv contractorilor independenţi.
Prin urmare, Comisia Europeană a conceput un proiect legislativ potrivit căruia orice lucrător care prestează o muncă controlată şi verificată calitativ de o platformă digitală va fi considerat angajat cu toate consecinţele care decurg din acest fapt, indiferent de titulatura menţionată în contractul său de muncă. În cazul unor eventuale neînţelegeri, platformelor digitale le va reveni obligaţia legală de a dovedi că de fapt nu este antrenată o relaţie de tipul angajat-angajator.
Citeşte aici mai multe despre catalogarea şoferilor Uber drept angajaţi în Olanda.
Astfel, conform noilor prevederi, circa 4,1 milioane de persoane care lucrează pentru aplicaţiile de ride-hailing (Ola, Yango, Free Now) sau care livrează mâncare (Food Panda, Glovo, Takeaway etc). ar putea fi reclasificate drept angajaţi. Instituţia europeană este de părere că, această decizie ar îmbunătăţi semnificativ gradul de protecţie socială (printre care salariu minim pe economie) al angajaţilor din sectorul economiei informale.
Totodată, Uniunea Europeană estimează că, dacă vor fi puse în practică, aceste politici ar putea majora costurile pentru aplicaţiile de ride-hailing sau care livrează mâncare cu până la aproximativ 4,5 miliarde de euro pe an. Pe de altă parte, întrucât vestea nu este chiar una îmbucurătoare, platformele digitale (Uber Technologies Inc., Deliveroo PLC şi Bolt Technology OU) au anunțat deja că nu vor susţine propunerile Comisiei Europene. Motivul principal: mii de locuri de muncă vor dispărea întrucât mulţi lucrători doresc să rămână colaboratori.
Un aspect interesant, la începutul acestui an, Spania a introdus un cadru legislativ specific care subliniază faptul că persoanele care îşi câştigă existenţa folosind platforme de livrări trebuie considerate curieri. În urma acestei decizii, Deliveroo a hotărât să se retragă din Spania.
În altă ordine de idei, modificarea regulilor aplicate până acum va afecta în mod negativ flexibilitatea muncitorilor, generând costuri suplimentare pentru aplicaţiile de ride-hailing sau care livrează mâncare. Simultan, executivul comunitar apreciază că există posibilitatea ca o parte din cheltuielile majorate suportate de către platformele specifice să fie imputate consumatorilor.
Pentru a dobândi oficial caracter de lege, propunerea Comisiei Europene trebuie să obţină votul de încredere al statelor membre UE şi Parlamentului European.
