Asteptarea standard a omului obisnuit de la o pandemie, sau de la un dezastru natural, are mecanisme psihologice adanci. El doreste o egalizare, o uniformizare a sa cu cei puternici, pe care ii vedea ca fiind de neatins in perioadele de pace si acalmie sociala. Odata venita calamitatea, insa, el spera, in adancul sufletului sau, ca se va face dreptate, iar saracii si bogatii vor fi tratati deopotriva. Cand nici macar in aceste momente nu se intampla acest lucru, insa, frustrarea sa devine cu atat mai mare.
Scutire de la plata chiriei pentru anumite meserii
In aceasta cheie vor citi, fara doar si poate, cei mai multi anuntul conform caruia avocatii, notarii publici si executorii judecatoresti vor fi acceptati la amanarea platii facturilor si a chiriei. Miscare nonsalanta facuta de Guvernul Romaniei, fara preocupare pentru situatia dezastruoasa generalizata a populatiei, care nu stie pe unde sa mai scoata camasa ca sa-i ajunga banii si pentru ziua de maine. Cat despre explicatia oficialilor, conform careia starea de necesitate „a redus foarte mult activitatea in instante, iar avocatii, notarii si executorii judecatoresti isi vad veniturile mult diminuate” (ele nefiind oricum mici), nu poate fi decat picatura care va umple paharul.
Preturile chiriilor, la fel de mari ca si pana acum
Iar ca sa ne dam seama in ce context vine aceasta miscare, sa ne uitam, spre exemplu, la preturile chiriilor intr-un oras precum Bucurestiul. Astfel, in luna martie pretul pentru inchirierea unui apartament in centrul Capitalei varia intre 450 si 500 de euro, in vreme ce garsonierele se situau la o suma ceva „mai modesta” de 300 de euro. Asta in conditiile in care oricum tendinta generalizata a proprietarilor nu este nicidecum aceea de a ajuta chiriasii sa se mentina pe linia de plutire, ci, mai mult, acestia profita de actuala situatie obligand studentii din provincie, spre exemplu, sa plateasca chiriile chiar daca nu locuiesc in respectivele locuinte, numai si numai pentru a nu le inchiria altcuiva in absenta.
Aparatul de stat este o problema si mai mare
Daca ne uitam numai la facilitatea oferita de guvernanti categoriilor profesionale enuntate mai sus, nu avem insa decat o mica parte din imaginea de ansamblu a inechitatii care bantuie societatea romaneasca. Astfel, un studiu facut la nivelul anului 2019 arata ca sumele cheltuite cu salariile bugetarilor, multi dintre ei anacronici in raport cu actualele competente de pe piata muncii, iar si mai multi platiti absolut degeaba pentru hartii plimbate dintr-un birou in altul, se dublasera in ultimii patru ani, sarind de la 57 miliarde de lei la 108 miliarde de lei. Asa se explica de ce putem intalni si astazi, in conditii de criza fara precedent, situatii in care personalul unor primarii mici de la tara sa aiba salarii de 1000 de euro net. Iar acesta este doar un exemplu.
Cand se va sparge buba?
In conditiile acestea, in care este evident ca multe dintre deciziile oficialilor se iau dupa ureche, probabil in urma unor telefoane venite pe linie de partid pentru a scuti diverse rude angajate pe pile, este clar ca bugetul actual, chiar si fara sa se inscrie in deficitul de 3%, va pocni cat de curand in toata frumusetea lui, pentru simplul motiv ca nu are cum sa suporte asemenea salarii. Cel mai rau este insa ca aceasta inechitate strigatoare la cer va fi suportata de noi toti, desi mediul privat are in aceste momente, evident, mai putine resurse pentru a face fata situatiei actuale. Cine vor fi castigatorii? Ati ghicit. Bugetarii si cei care practica meseriile pe care acest Guvern le vede, iata, ca fiind de o importanta mai mare decat altele. De ce? E simplu. Pentru ca acesti oameni au, la aceasta ora, resursele financiare pentru a rezista. Ceilalti, Dumnezeu cu mila.
