Romania a ajuns in situatia de a se confrunta cu o criza de capital uman inalt pregatit, care impiedica o dezvoltare economica bazata pe avans tehnologic, asa cum se propune de la nivelul Comisiei Europene.
Politicile guvernamentale, desfasurate de-a lungul unor perioade lungi de timp, in care Romania a fost prezentata ca un furnizor de forta ieftina de munca, subfinantarea cronica a Educatiei si mizarea prioritar pe infrastructura de transport si pe investitiile in sectorul imobiliar, in dauna celei din sistemul educational, isi arata azi efectele.
Economia viitorului este economia cunoasterii
“Capcana portugheza” faca referire, in literatura economica, la situatia Portugaliei care, dupa aderarea la euro, a facut greselile pe care le repeta azi Romania: prezentarea investitiilor publice in infrastructura de transport ca solutie universal valabila pentru dezvoltarea economica, deficite structurale mari, mizarea pe forta de munca ieftina si slab pregatita.
Consecintele au fost o lunga perioada de stagnare economica si ramanerea in urma celoralalte tari europene in privinta nivelului de trai.
”Natiunile depind astazi, intr-o masura din ce in ce mai mare, de adaptarea la noua economie, cea care se bazeaza, din ce in ce mai mult, pe cunoastere.
Locul unei natiuni moderne in lumea „economiei cunoasterii” este dat de masura in care forta sa de munca este educata. Educatia devine, astfel, cheia oricarui popor catre dezvoltare si catre un loc mai bun in economia globala.”, scrie analistul economic Petrisor Peiu, intr-o analiza publicata de spotmedia.ro.
Ultimul loc in Europa
Or, Romania se afla azi pe ultimul loc in Europa in ceea ce priveste ponderea celor cu studii superioare in randul populatiei.
Pentru comparatie, in timp ce noi avem unul din sase oameni (16,2%) intre 15 si 64 de ani cu diploma universitara, Ungaria are un sfert din populatia activa (23,6%), iar polonezii aproape 29%!
Mai mult decat atat, Romania se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana ca pondere a cheltuielilor bugetare pentru scoala, cu exceptia Irlandei, arata sursa citata.
Trebuie precizat insa ca Irlanda are insa un PIB urias, din motive de inregistrare contabila a unor mari companii multinationale.
Astfel, un stat UE aloca, in medie, 4,7% pentru educatie, iar noi 3,6% (asa era in 2019, astazi stam mai prost)! Ungaria aloca exact media europeana, 4,7% din PIB, iar Polonia chiar mai mult, 5% din PIB.
Ministerul Educatiei va primi, din bugetul anului 2022, 32,5 miliarde de lei. La un produs intern brut (PIB) de 1.317 miliarde de lei, asta inseamna 2,47% din PIB.
In 2021, acelasi minister a primit 28,5 miliarde de lei, adica 2,39 % din PIB. In 2020, 30,57 miliarde de lei, la un PIB de 1.055 miliarde de lei, adica 2,89% din PIB.
In fine, in 2019, 30,96 miliarde de lei la un PIB de 1.058 miliarde de lei, adica 2,92%, conform sursei citate.
”Ne aruncam singuri la periferia Europei”
Nu este deci o intamplare ca, la nivel global, in clasamentul anului 2021, sistemul nostru educational este abia al 47-lea din lume, in cadere de pe pozitia 40, atinsa in anul 2020.
Germania este statul din UE cu cea mai buna pozitie in acest clasament, fiind a treia putere globala in educatie. Franta este pe locul 5, Suedia pe 9, Olanda pe 10, Italia pe 14 si Austria pe 16.
China (locul 22) si Rusia (locul 23) se situeaza imediat deasupra Israelului (locul 24).
Cel mai bine plasata natiune est-europeana din UE este Polonia (locul 26), iar Ungaria o urmeaza (locul 30 global).
”Suntem zgarciti cu banii pentru educatie, ceea ce inseamna ca ne aruncam singuri la periferia Europei de maine. Ponderea mica a romanilor cu studii superioare ne va mentine in afara modelului european de „economie a cunoasterii” si ne va lasa sa sapam santuri si sa lipim capete de cablu pe regleta, nu sa producem tehnologie si valoare adaugata ridicata.
Faptul ca ne-am intors cu alocarile pentru educatie la nivelul anului 2005 nu arata decat reteta simpla a guvernelor de iesire din zonele cu deficit excesiv: taierea de cheltuieli pentru educatie, renuntarea la orice viitor.”, conchide analistul economic Petrisor Peiu.
