O lege care ar fi usurat, teoretic, situatia datornicilor din Romania, a fost declarata neconstitutionala de CCR. Concret, este vorba despre Legea care prevedea plafonarea dobanzilor la credite, decizia fiind luata cu unanimitate de voturi si invocand drept principala cauza a respingerii redactarea neclara.
Ce prevedea Legea privind plafonarea dobanzilor?
Concret, aceasta lege care ar fi ajutat romanii sa plateasca dobanzi mai mici la credite, in conditiile in care media dobanzii in Romania este de 4 ori mai mare decat media Uniunii Europene, dupa cum preciza unul dintre initiatori, stipula urmatoarele:
- dobanda anuala efectiva la creditele imobiliare sa nu poata depasi cu mai mult de doua puncte procentuale dobanda de referinta practicata de BNR pe piata financiar-bancara interna;
- in cazul in care creditorul financiar este o institutie financiara nebancara, dobanda anuala efectiva la creditele imobiliare sa nu poata depasi dublul dobanzii de referinta practicata de BNR pe piata financiar-bancara interna;
- dobanda anuala efectiva in cazul creditelor de consum sa nu poata depasi cu mai mult de 15 puncte procentuale dobanda de referinta practicata de BNR;
- in cazul creditelor de consum in valoare maxima de 15.000 lei, suma totala de rambursat sa nu poata depasi dublul sumei imprumutate.
Lispa unui studiu de impact, un alt motiv al respingerii legii
Dintre argumentele cel mai des vehiculate in sprijinul legii, citat de altfel chiar de senatorul Daniel Zamfir, unul dintre promotorii sai cei mai activi, se afla acela ca „societatea pierde din supra-indatorarea consumatorilor si din sentimentul inutilitatii sociale antrenat de supra-indatorare ca urmare a dobanzilor excesive”.
Pe de alta parte, avocatul Gheorghe Piperea, un alt sustinator fervent al legii, declara in acest context, citat de publicatia Bursa, ca „nu mai exista nicio plasa de siguranta sociala pentru cei care vor ajunge in situatie de supra-indatorare pe motiv de dobanzi excesive sau curs de schimb crescut”, avertizand totodata ca „urmeaza falimente, executari si evacuari din case cu sutele de mii”.
Pe de alta parte, pe durata dezbaterilor pe marginea unei propuneri similare venite de la senatorul Daniel Zamfir in anul 2018 si respinsa de Curtea Constituționala, BNR arata ca o plafonare a dobanzilor ar trebui sa se faca in functie de dobanda medie din piata, lucru care, cel putin pana astazi, nu s-a intamplat.
Nu in ultimul rand, pe langa neclaritatea redactarii legii, specialistii au acuzat si lipsa unui studiu de impact care sa o insoteasca, in conditiile in care, din nou, era neclar cum au fost stabilite limitele de dobanda. Sa insemne, oare, acest lucru, ca daca au redactat legea atat de superificial, initiatorii ei nu sunt cu adevarat preocupati de probleme romanilor obisnuiti, aruncandu-le pur si simplu praf in ochi? Tot ce se poate, pentru ca, daca si-ar fi dat silinta sa o argumenteze stiintific, cu toate cerintele de rigoare, cu totul altfel ar fi stat lucrurile. Iar asta pentru ca CCR nu s-a pronuntat asupra oportunitatii acestei legi, ci, asa cum am aratat, asupra neclaritatii ei.
