In data de marti, 11 ianuarie 2021, a intrat efectiv in vigoare decizia Bancii Nationale de majorare a ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,00% pe an.
Este a treia decizie consecutiva in acest sens, in conditiile in care in ianuarie 2021 rata dobanzii de politica monetara era de 1,25%, fiind majorata in octombrie anul trecut la 1,50% si ulterior in noiembrie 2021 la 1,75%.
Analistii economici se asteptau ca BNR sa adopte in sedinta de politica monetara de luni o decizie mai hotarata, in sensul majorarii ratei dobanzii de politica monetara cu cel putin jumatate de punct procentual, dar Banca centrala a ales politica pasilor marunti.
Doua efecte nedorite
Majorarea dobanzii de politica monetara este o masura de lupta impotriva presiunilor inflationiste asupra economiei si Romania are in acest moment cea mai mica dobanda din regiune, desi cei mai multi analisti avertizeaza ca ne vom confrunta cu o inflatie de doua cifre pana in aprilie 2022.
Banca Nationala se vede insa pusa in dificultate sa scumpeasca si mai mult costul creditelor, in conditiile in care reducerea creditarii are doua efecte nedorite:
In primul rand, creditele de consum sustin consumul privat, care este de ani buni principalul motor al cresterii economice in Romania.
In general vorbind, creditarea facila este unul dintre principalele imbolduri date activitatii economice, iar economia romaneasca si-a incetinit mult sub asteptari cresterea in trimestrul trei al anului trecut, perspectivele pentru 2022 fiind legate de un avans PIB mai aproape de jumatatea celui din 2021.
In al doilea rand, o scumpire suplimentara a creditului ar face ca Guvernul sa se imprumute la dobanzi si mai mari de la bancile din Romania, in conditiile in care nivelul datoriei publice este estimat deja de Comisia Europeana ca va depasi anul acesta 50% din PIB, in ciuda angajamentelor luate de Executivul de la Bucuresti.
Prin urmare BNR se vede pusa in situatia de a nu putea adopta masuri de anvergura pentru stoparea cresterii preturilor, desi obiectivul sau fundamental este chiar asigurarea si mentinerea stabilitatii acestora.
Inflatia, scapata de sub control
Dealtfel, chiar in Hotararea Consiliului de Administratie al BNR se arata ca ”rata anuala a inflatiei va creste probabil gradual in urmatoarele luni, sub impactul socurilor pe partea ofertei, depasind valorile evidentiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021.
Determinante pentru inrautatirea perspectivei apropiate a inflatiei sunt majorarile mai ample de preturi anticipate a fi consemnate de energia electrica si gazele naturale – chiar si in contextul aplicarii masurilor de compensare si plafonare –, precum si de alimentele procesate, in principal pe fondul ascensiunii cotatiilor produselor energetice si ale marfurilor agroalimentare.
Impactul acestora este de natura sa amplifice si sa prelungeasca mai mult deviatia pozitiva a ratei anuale a inflatiei de la limita de sus a intervalului tintei, mai ales ulterior sistarii masurilor de compensare si plafonare a preturilor la energie, dar si sa genereze pe orizontul mai indepartat de timp efecte de baza dezinflationiste”.
Cu alte cuvinte, Banca Nationala admite ca rata anuala a inflatiei va creste in 2022 peste estimarile initiale si va depasi limita superioara a intervalului de tinta a inflatiei.
Dobanda la facilitatea de creditare creste la 3% pe an
In incercarea de a limita fenomenul, Banca centrala a decis totusi extinderea coridorului simetric format de ratele dobanzilor facilitatilor permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale.
Astfel, incepand cu 11 ianuarie 2022 rata dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) se majoreaza la 3,00 % pe an, de la 2,50 % pe an, iar rata dobanzii pentru facilitatea de depozit se mentine la 1,00 % pe an.
Consiliul de Administratie al BNR a decis si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara, precum si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
