Termenul ESG, Environment, Social and Governance este din ce in ce mai uzual, iar miza din spatele inverzirii si schimbarilor climatice este mare, atat din perspectiva costurilor, cat si a oportunitatilor.
Exista o preocupare tot mai puternica in spatiul public fata de ”inverzirea” economiei. Insa trebuie spus de la inceput ca bancile centrale nu au fost create cu gandul la lupta impotriva incalzirii globale.
Dar nici nu pot face abstractie de subiect, a aratat Cristian Popa, membru in Consiliul de Administratie al BNR, in Cuvantul de deschidere al conferintei ”Finante sustenabile: cum finantam transformarea”, organizata de CFA Romania, AAFBR, ATR si ACI Romania.
”Bancile centrale nu au mandate explicite pentru lupta impotriva schimbarilor climatice”
”Bancile centrale nu au in general mandate explicite pentru lupta impotriva schimbarilor climatice, aspect aplicabil si pentru Banca Nationala a Romaniei.
Urmarim insa cu atentie dezbaterile, la nivel global in general si la nivelul Bancii Centrale Europene in mod special, BNR fiind parte a Sistemului European al Bancilor Centrale.
Ca parte a acestui trend, noi la Banca Nationala a Romaniei, am aderat la Reteaua pentru Ecologizarea Sistemului Financiar (Network for Greening the Financial System).
Am infiintat si un birou special, tocmai pentru ca nu stim inca unde se va localiza problema. Acest birou monitorizeaza evolutiile, studiaza fenomenul, vom vedea la ce concluzii ajunge.
S-a trecut dincolo de ideea ca bancile centrale pot sa desconsidere cu totul subiectul, dar exact care va fi rolul lor, daca si pana unde vor avea atributii, nu se stie inca.”, a precizat reprezentantul BNR.
Diferente majore de perspectiva intre FED si BCE
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a mentionat recent diferentele majore de perspectiva intre Presedintele FED, Jerome Powell, pe deoparte, care sustine ca banca centrala trebuie sa ramana in limita mandatului de mentinere a stabilitatii preturilor si ca ea nu poate stabili politica de combatere a schimbarilor climatice, acest rol revenind guvernelor, reprezentantilor alesi si Christine Lagarde, presedintele Bancii Centrale Europene, care insista ca bancile centrale nu pot sa isi indeplineasca pe deplin mandatul de control al inflatiei daca nu se implica puternic in problemele ridicate de schimbarile climatice.
Mecanismul unic de supraveghere bancara al BCE recunoaste riscurile financiare ce provin din schimbarile climatice si incurajeaza institutiile financiare sa consolideze procesul privind raportarea informatiilor legate de riscurile climatice, sustinand transparenta in ceea ce priveste expunerile lor generale la riscurile climatice.
”O reglementare verde prea stufoasa poate limita finantarea”
”Este un aspect in care cred ca bancile centrale pot avea un impact mare: in cresterea transparentei si in includerea schimbarilor climatice in analizele de risc. Pentru o abordare imbunatatita, BCE lucreaza indeaproape cu Autoritatea Bancara Europeana (EBA) in ceea ce priveste gestionarea si supravegherea riscurilor ESG.
Insa intrebarea pe care as lansa-o eu pentru dezbateri este: cum ne putem asigura ca evaluam corect importanta ce trebuie acordata riscurilor ESG?
Iar ca reactie a evaluarii riscurilor climatice, este posibil ca o reglementare verde prea stufoasa sa limiteze finantarea unui numar de companii pe baza criteriilor ESG, creeand astfel perturbari ale activitatilor economice? Ar duce asta la o alocare ineficienta a capitalului pe termen lung?”, a intrebat Cristian Popa.
Emisiile de carbon nu se rezuma doar la companiile ce produc combustibili fosili, includ si companii de transport, producatoare de materiale de constructii, agricole etc. Astfel ca trebuie pusa intrebarea: cat de departe suntem dispusi sa mergem si cat de repede vrem sa ajungem?
Aceasta este genul de intrebare al carei raspuns este dificil de crezut ca poate fi gasit de banca centrala.
O alta chestiune care se ridica este daca ar trebui ca bancile centrale sa faca politica sectoriala: sa aleaga castigatori sau pierzatori, castigatori verzi si pierzatori mari sau poluanti de exemplu. Aici mi-as permite sa incerc un raspuns: ar fi o cale periculoasa.
Bancile centrale nu fac politica industriala, acesta este atributul guvernelor, si chiar si aceasta interventie poate fi pusa sub semnul intrebarii.
Bancherilor centrali le-ar trebui mandate explicite de la parlamente pentru a-si putea asuma obiective noi, a mai spus reprezentantul BNR.
