Banca Nationala a Romaniei a publicat azi Raportul asupra inflatiei in care isi modifica in sens nefavorabil prognozele privind evolutia economiei romanesti.
Pe de o parte, rata anuala a inflatiei depaseste orice asteptari, iar valorile mult mai mari decat estimarile initiale ale BNR se vor pastra si pe parcursul anului viitor.
De cealalta parte, multiplele incertitudini ii fac pe economistii Bancii Nationale sa revizuiasca in jos asteptarile privind avansul produsului intern brut pe final de an 2021, dar si pentru 2022.
BNR modifica in sus prognoza de inflatie
Principalul motor al economiei romanesti ramane consumul privat, formarea bruta de capital fix si investitiile publice urmand sa creasca, spune BNR, prin prisma fondurilor europene ce ar trebui sa fie primite prin PNRR. Dar si aici incertitudinile sunt mari, fiind cunoscute problemele pe care le-a avut Romania cu absorbtia fondurilor europene.
BNR s-a schimbat prognoza de inflatie pentru finalul anului curent de la 5,6% la 7,5% in decembrie 2021, in conditiile in care rata anuala a inflatiei a ajuns deja la valoarea de 7,9% in octombrie si este cunoscut faptul ca pe final de an au loc noi majorari.
Banca Nationala vorbeste despre un nou puseu inflationist incepand cu aprilie 2022, cand expira perioada compensarilor prevazute de autoritati pentru facturile la energie, urmand ca in trimestrul II al anului viitor rata anuala a inflatiei sa ajunga la 8,6%.
Potrivit documentului citat, BNR se asteapta pentru trimestrele III si IV la o incetinire a activitatii economice in majoritatea sectoarelor economiei, cu exceptia celui agricol.
“Multitudine de surse interconectate de incertitudini”
Astfel, rata anuala a inflatiei IPC a atins nivelul de 6,29 la suta in septembrie 2021 (+2,35 puncte procentuale fata de nivelul consemnat cu trei luni in urma), indepartandu-se semnificativ de limita superioara a intervalului de variatie asociat tintei stationare, arata BNR.
Sursa primara a cresterii ramane, similar primelor doua trimestre ale anului, ascensiunea notabila a cotatiilor bunurilor energetice, la care se adauga cresterea costurilor cu materiile prime si alte materiale, dar si incercarea agentilor economici de a recupera pierderile acumulate de la inceputul crizei.
Ulterior publicarii Raportului asupra inflatiei din luna august, traiectoria ratei anuale a inflatiei IPC a cunoscut o dinamica alerta, cu precadere pe fondul materializarii riscurilor asociate majorarii accelerate a preturilor produselor energetice si a celor ale altor materii prime, atat pe pietele internationale, cat si pe cea interna.
In consecinta, in pofida sprijinului temporar acordat de autoritati consumatorilor casnici, de natura a se reflecta si in statisticile oficiale privind dinamica preturilor, traiectoria ratei anuale a inflatiei din noul scenariu de baza a fost considerabil ajustata in sens ascendent.
Chiar si in aceste conditii, vor persista o multitudine de surse interconectate de incertitudini, cele din planul sanatatii publice, precum si cele decurgand din evolutiile de pe pietele de energie recapatand recent o pregnanta sporita.
Inflatie de 8,6% in trimestrul II 2022
Rata anuala a inflatiei IPC este proiectata la valoarea de 7,5 la suta in luna decembrie 2021, dupa o incetinire temporara a trendului ascendent observat recent, pe fondul intrarii in vigoare a masurilor de compensare a consumatorilor casnici de energie electrica si gaze naturale, care se vor reflecta si asupra ratei inflatiei IPC pe perioada aplicarii acestor prevederi (noiembrie 2021 – martie 2022).
Ulterior, in aprilie 2022, odata cu expirarea acestor masuri, rata anuala a inflatiei IPC va reflecta majorari de o magnitudine substantiala, atingand 8,6 la suta in trimestrul II 2022, un maxim din intervalul prognozei.
Dupa acest moment, rata inflatiei IPC este prevazuta sa se tempereze, pana la 5,9 la suta la sfarsitul anului viitor si, respectiv, 3,3 la suta la orizontul proiectiei. Fata de Raportul din august noua proiectie este mai ridicata cu 1,9 puncte procentuale pentru finele anului curent si cu 2,5 puncte procentuale pentru sfarsitul anului viitor. Din aceste revizuiri, o parte covarsitoare este explicata de contributia in crestere a componentelor cosului de consum aflate in afara controlului politicii monetare.
Dinamica PIB a fost revizuita in sens descendent atat in 2021, cat si in 2022
Pe acest fond, riscuri relevante planeaza si asupra evolutiei activitatii economice. Desi seriile de date cu frecventa ridicata atesta continuarea avansului economiei si pe parcursul trimestrelor III si IV ale anului curent, devine tot mai evidenta o importanta atenuare de ritm a acestuia.
Din acest motiv, pana la o normalizare a situatiei in plan medical si, respectiv, a evolutiilor de pe pietele de energie, vor continua sa predomine riscuri descendente la adresa activitatii economice si, respectiv, de sens opus asupra dinamicii preturilor din economie, cu perspectiva ca persistenta unor astfel de turbulente sa poata greva traiectoria variabilelor macroeconomice si pe un orizont mai lung de timp.
In scenariul de baza, perspectivele de evolutie a economiei pe termen scurt par tot mai mult grevate de efectele pandemiei, date fiind atat particularitatile situatiei medicale din Romania, cat si vulnerabilitatile persistente ale lanturilor globale de productie.
In aceste conditii, excluzand influenta favorabila a agriculturii din anul curent (contributie estimata de aproximativ 1 punct procentual la cresterea anuala), dinamica PIB a fost revizuita in sens descendent atat in 2021, cat si in 2022.
Consumul, principalul motor al cresterii economice
Contributia majoritara la cresterea economica va continua sa revina consumului gospodariilor populatiei. Aceasta va reflecta, pe de o parte, recuperarea marcanta de ritm din a doua jumatate a anului trecut, iar pe de alta parte, relaxarea restrictiilor de pe parcursul trimestrului III 2021, care a reimpulsionat cererea de consum pe anumite segmente.
In acelasi timp, insa, se evidentiaza influenta mai putin favorabila a impunerii, recent, posibil si in perspectiva, a unor restrictii de mobilitate ce vizeaza limitarea raspandirii pandemiei, cu impact repercutat si asupra cadentei activitatii economice.
Parcursul formarii brute de capital fix din economie urmeaza a fi favorizat de aprobarea recenta, de catre Comisia Europeana si Consiliul Uniunii Europene, a Planului National de Redresare si Rezilienta al Romaniei, in conditiile in care varianta finala a acestui document evidentiaza o pondere mai ridicata a investitiilor in totalul alocarilor de fonduri comparativ cu cea presupusa anterior.
Incertitudini legate de fondurile europene
Un grad ridicat de incertitudine caracterizeaza insa si perspectiva absorbtiei fondurilor europene alocate Romaniei prin Mecanismul de redresare si rezilienta – avand in vedere inclusiv conditiile ce trebuiau indeplinite pentru inceperea atragerii sumelor alocate –, precum si a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027.
In plus, scenariul de baza incorporeaza si un volum mai amplu de fonduri bugetare destinate cheltuielilor de investitii, al caror impact este asteptat sa persiste si pe termen mediu.
In aceste conditii, formarea bruta de capital fix este proiectata sa asigure contributii solide cresterii PIB din urmatoarele opt trimestre.
O sursa apreciabila de riscuri continua sa ramana conduita politicii fiscale si a celei de venituri, decurgand din perspectiva masurilor de consolidare fiscala.
Prelungirea crizei politice
In actuala conjunctura, au fost deja adoptate masuri menite sa atenueze atat impactul deteriorarii abrupte a situatiei epidemiologice, cat si pe cel al cresterii facturilor la utilitati.
In conditiile in care nu este exclusa necesitatea adoptarii de noi initiative in plan fiscal, adaptate conjuncturii economice actuale si de perspectiva, devine preocupanta orice prelungire a situatiei de instabilitate politica, ce ar putea fi insotita de unele sincope in procesul legislativ.
Orice prelungire a acesteia ar putea greva asupra ritmului consolidarii fiscale inclusiv pe termen mai lung, in conditiile in care Romania trebuie sa se incadreze in etapele procedurii de deficit excesiv, cu termen de finalizare a ajustarilor anul 2024, mai arata documentul BNR.
