Banca Nationala a Romaniei – BNR arata in ultima minuta a sedintei de politica monetara a Consiliului de administratie ca rata anuala a inflatiei va creste la anul mult peste asteptari, ceea ce va atrage o majorare generalizata a dobanzilor si in consecinta o scumpire puternica a creditelor.
Mai mult decat atat, ritmul de crestere al economiei va slabi puternic in anii urmatori, chiar la niveluri sub cele inregistrate in perioada pre-pandemie.
Un avans PIB anemic se vede automat in nivelul veniturilor inregistrate la bugetul de stat, deci se reflecta direct in calitatea vietii fiecaruia dintre noi, pensiile, salariile din sistemul public, alocatiile, alte ajutoare sociale, dar si subventiile si alte alocari financiare pentru economie depinzand de incasarile Statului.
Iar o economie anemica, dublata de un nivel ridicat al inflatiei, se translateaza intr-o scadere automata a puterii de cumparare a populatiei si a nivelului de trai.
Inflatia, imposibil de stapanit
Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa-si prelungeasca trendul pronuntat crescator pana spre mijlocul anului viitor – urcand la 7,5 la suta in decembrie 2021 si la 8,6 la suta in iunie 2022, mult peste valorile previzionate anterior, de 5,6 la suta, respectiv, 4,2 la suta –, dar sa consemneze ulterior o ajustare descrescatoare relativ alerta, coborand in decembrie 2022 la 5,9 la suta si revenind in trimestrul III 2023 in interiorul intervalului tintei, la 3,3 la suta, marginal sub nivelul prognozat in luna august, estimeaza BNR.
Masurile vizand compensarea cresterii si plafonarea preturilor la energia electrica si gazele naturale pentru populatie prezumate a fi aplicate temporar in cursul acestei ierni vor imprima un caracter fluctuant evolutiei ratei anuale a inflatiei pe orizontul scurt de timp, au remarcat membrii Consiliului, astfel incat dupa o majorare in octombrie 2021, aceasta este asteptata sa scada in noiembrie si apoi sa creasca din nou in aprilie 2022, odata cu revenirea preturilor la nivelurile prevazute in contracte.
Membrii Consiliului de administratie al BNR au convenit ca actuala conjunctura reclama o noua majorare a ratei dobanzii de politica monetara, in contextul normalizarii treptate a conduitei politicii monetare, in vederea readucerii si mentinerii ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5%, ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr o maniera care sa continue sa contribuie la o crestere economica sustenabila.
Cresterea dobanzilor la credite
Dobanda de politica monetara este in prezent de 1,75%, dupa ce BNR a decis intr-un interval de timp relativ scurt majoararea ei de doua ori cu 0,25%, de la valoarea de 1,25% pe an.
O noua crestere a dobanzii de politica monetara echivaleaza cu majoararea dobanzilor la creditele in vigoare, deci cu rate mai mari pentru cei care au contractat un imprumut.
Iar membrii Consiliului de administratie al BNR arata ca o crestere graduala a ratei dobanzii-cheie este justificata si de incertitudinile mari asociate actiunii viitoare a factorilor fundamentali ai inflatiei si de riscurile predominant in sens descendent induse de acestea la adresa perspectivei pe termen mediu a inflatiei – cea care poate fi vizata de instrumentele politicii monetare.
”Decelerare mai accentuata” a avansului economic
BNR estimeaza ca in 2022 economia va cunoaste o decelerare relativ mai accentuata, incetinind inclusiv fata de anii pre-pandemie, chiar si in conditiile unor efecte expansioniste ceva mai pronuntate asteptate din partea absorbtiei de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU.
Determinantul major al avansului PIB va fi consumul privat, in conditiile anticiparii unei dinamici robuste a acestuia pe orizontul proiectiei, dar sensibil mai temperate decat s-a previzionat anterior si semnificativ inferioara mediei perioadei 2016-2019, pe fondul efectului de erodare exercitat asupra venitului disponibil real de cresterea ratei inflatiei si sub impactul consolidarii fiscale, cu implicatii si asupra sentimentului de incredere al populatiei.
Conduita politicii fiscale ramane insa o sursa importanta de incertitudini si riscuri la adresa actualelor previziuni, au convenit membrii Consiliului.
S-a considerat, ca inclusiv in contextul crizei politice, incertitudinile sunt amplificate de indisponibilitatea proiectului de buget pentru 2022, care sa certifice accelerarea in perspectiva a consolidarii fiscale, conform angajamentelor asumate in contextul procedurii de deficit excesiv.
