Majoritatea analistilor economici prevad ca 2022 va fi un an cu multe incertitudini asupra activitatii economice, pe plan international.
In conditiile necunoscutelor majore legate de evolutia pandemiei, de politicile bancilor centrale si de ceilalti factori care afecteaza economia globala: inflatia foarte mare si criza lanturilor de aprovizionare, ca si criza fortei de munca, despre care vorbesc unele analize de specialitate, 2022 se anunta un an atat de problematic incat estimarile analistilor au ajuns sa se bata cap in cap: in timp ce unii anunta o prabusire a pietelor internationale, altii prevad oportunitati de exceptie pentru investitori.
Nu poate fi omisa avertizarea mai multor specialisti in legatura cu o noua criza economica majora ce se va petrece in 2022, si nu una oarecare, ci ”criza tuturor crizelor”, cu consecinte dramatice asupra economiilor si, implicit, in ceea ce priveste nivelul de trai al populatiei.
Cu o economie integrata in proportie de 70-80% in cea europeana, Romania nu are cum sa evite socurile exogene. Deja industria autohtona a fost afectata in 2021 de criza cip-urilor care a adus mari intarzieri pentru marile companii internationale care produc autoturisme.
Iar balanta comerciala grav dezechilibrata in favoarea importurilor va face ca Romania, dincolo de cauzele interne privind cresterea preturilor de consum, sa importe inflatie, care va lovi si mai mult in nivelul de trai.
Trebuie mentionat ca in SUA se vorbeste de cel mai ridicat nivel al inflatiei in ultimii 40 de ani, iar in Uniunea Europeana de o inflatie nemaintalnita pana acum, de la crearea zonei euro.
1.Pandemia de coronavirus
Situatia sanitara nu poate fi ignorata, un nou val, 5, al pandemiei de coronavirus in Romania riscand sa aduca grave consecinte asupra activitatii economice, daca se va cere impunerea de noi restrictii.
Pandemia a adus deja grave prejudicii unor sectoare din economie, iar recuperarea avansului economic, intrat in 2020 in zona negativa, a incetinit puternic incepand cu cel de-al treilea trimestru al anului in curs, mai ales in zona industriala.
Operatorii economici care activeaza in zona serviciilor pentru populatie, de asemenea, continua sa se confrunte cu un mediu de afaceri dificil, din cauza urmarilor pandemiei de coronavirus, ceea ce face ca o noua inchidere, chiar si partiala, a economiei, in 2022, sa creasca si mai mult numarul firmelor care isi suspenda activitatea.
Trebuie amintit ca in perioada ianuarie-noiembrie 2021 nu mai putin de 11.604 de firme au trebuit sa recurga la solutia extrema a suspendarii activitatii, conform datelor ONRC, cu aproape 18% mai mult decat in parioada similara a lui 2020.
2. Fondurile europene
Fondurile europene ce ar trebui atrase, atat prin Planul National de Redresare si Rezilienta, cat si prin cele doua cadre financiare multianuale 2014 -2021 si 2021- 2027, sunt prezentate ca principalul pilon care va sta la baza dezvoltarii economiei si a societatii romanesti in anii care vin.
Un risc major provine insa din incapacitatea autoritatilor de la Bucuresti de a atrage aceste fonduri, in lipsa unor proiecte de investitii care sa absoarba banii europeni.
Chiar Banca Nationala a Romaniei a atras atentia, in ultimul Raport asupra stabilitatii financiare, publicat in decembrie 2021, ca posibilul esec al abdorbtiei fondurilor europene a devenit un risc sistemic ridicat pentru economia romaneasca, cu evolutie in crestere.
Astfel, Romania se situeaza sub media europeana (61 %) si a tarilor din regiune in ceea ce priveste gradul de absorbtie a fondurilor europene (66,3 %, media tarilor Bulgaria, Cehia, Ungaria si Polonia).
In cazul tarii noastre, gradul de absorbtie a fondurilor europene structurale si de investitii alocate prin programele operationale aferente Cadrului financiar multianual 2014-2020 este doar jumatate.
Mai mult, Romania a demarat si atragerea de fonduri pentru exercitiul financiar curent (derulat in perioada 2021-2027), fondurile structurale si de investitii alocate prin aceste programe fiind chiar mai mari decat cele anterioare (38,3miliarde euro, comparativ cu 34,7 miliarde euro).
Trebuie precizat ca, de excemplu, in perioada ianuarie – noiembrie 2021 avem aproape 44 de miliarde de lei investitii in proiecte publice, fata de 69 de miliarde lei, cat s-a estimat la prima rectificare bugetara.
3. Prabusirea industriei
Productia industriala a Romaniei se afla de ani buni in mare suferinta, ce s-a adancit incepand cu vara lui 2021, din cauza problemelor de conjunctura ce s-au adaugat peste cele structurale.
Cea mai dezvoltata ramura industriala a Romaniei in zona de prelucrare in acest moment este industria auto, unde numeroase firme subcontractante realizeaza piese si subansamble pentru marii producatori internationali.
Tranzitia la automobilul electric si criza internationala a cip-urilor au condus insa la o reducere a productiei realizate de marile companii de profil, care s-a translatat intr-o scadere insemnata a comenzilor catre firmele din Romania.
Analistii nu intrevad o diminuare a crizei din industria internationala auto in 2022, din contra, iar consecintele ar putea fi pe masura pentru productia industriala romaneasca.
In plus, explozia facturilor la energie si a costurilor la utilitati a atras dupa sine o crestere a accentuata a preturilor productiei industriale pentru companiile romanesti inca din 2021.
Daca autoritatile de la Bucuresti nu adopta masuri eficiente legate de plafonarea preturilor la energie pentru companiile romanesti, lipsa de competitivitate a acestora ar putea sa aduce un val de falimente in 2022, care ar crea mari probleme pentru economie in ansamblu, dar si pentru finantele publice.
4. Nimicirea puterii de cumparare
Principalul motor de dezvoltare pentru economia romaneasca a fost si a ramas, in ultimii ani, consumul privat al gospodariilor.
2022 vine insa, pe fondul efectului in lant dat de explozia preturilor la energie, cu o crestere puternica a inflatiei anuale.
Inclusiv Banca Nationala a Romaniei estimeaza o rata anuala a inflatiei de peste 9% in aprilie, dar numerosi analisti economici independenti sustin ca inflatia reala in Romania are deja o valoare formata din doua cifre.
In conditiile in care Guvernul a inghetat pentru 2022 veniturile bugetarilor, adica a aproximativ o treime dintre salariatii din Romania, iar cresterile de salarii din mediul privat sunt departe de a tine pasul cu inflatia galopanta, consescinta directa si evidenta este reducerea puterii de cumparare a populatiei.
Dar o putere de cumparare mai mica se traduce print-un apetit de consum direct proportional mai redus, deci cu griparea principalului motor care a sustinut in ultimii ani avansul PIB.
5. Plata datoriei externe
Desi Romania plateste cele mai mari dobanzi din regiune, deci se imprumuta foarte scump, analistii financiari sustin ca in acest moment nu exista un risc legat de rostogolirea datoriei externe.
Exista insa doi factori care pot pune mari probleme Guvernului de la Bucuresti in a-si mai finanta datoria publica, inclusiv cea externa.
In primul rand, decizia deja anuntata a Rezervei Federale a SUA privind cresterea ratelor de dobanda, ca masura pentru combaterea inflatiei. Banca Centrala Europeana nu a anuntat inca ce va face, dar o masura similara si sfarsitul perioadei istorice a dobanzilor reduse pe pietele internationale ar putea scumpi si mai mult finantarea pentru Statul roman.
In plus, Romania traieste cu Sabia lui Damocles deasupra capului, in conditiile in care retrogradarea riscului de tara in cea mai de jos categorie, junk, nu este exclusa in totalitate, date fiind conditiile economice interne precare.
O degradare si mai puternica a acestora in 2022, precum si o noua criza politica, deloc exclusa, in conditiile unui Guvern sustinut de doua partide care adopta politici economice diametral opuse, se constituie intr-un risc de luat in seama pentru pozitia financiara externa a tarii.
