Factorii de decizie care guvernează România dau vina pentru explozia facturilor la energie – atât gaze naturale, cât și energie electrică – pe contextul internațional, pe cel european, dar și pe situația geo-politică din zona în care se află țara noastră și tensiunile în creștere dintre Federația Rusă și aliații noștri din UE și NATO.
În realitate însă, România are una din cele mai mici dependențe energetice față de importuri dintre toate țările Uniunii Europene, arată Nicolae Codreanu, unul dintre cei mai cunoscuți experți în zona de energie din țara noastră, într-o postare pe Facebook.
Ce este dependența energetică
”Indicatorul dependența energetică arată măsura în care o economie se bazează pe importuri pentru a-și satisface nevoile energetice. Se calculează ca importurile nete împărțite la energia brută disponibilă.
Dependență energetică = Importuri nete / Energie disponibilă brută. Importurile nete sunt calculate ca importuri totale minus exporturile totale.
Energia disponibilă brută este o valoare calculată, definită ca: producție primară + produse recuperate și reciclate + importuri – exporturi + modificări ale stocurilor.”, explică specialistul.
România depinde mai puțin decât alte țări de importuri
”Indicatorul dependență energetică pentru România în perioada 2000 – 2020 a evoluat astfel: ”după atingerea unui nivel redus de dependență energetică în 2014 și 2015, de 16,7%, România a început să depindă energetic din ce în ce mai mult de importuri, atingând în anul 2019 valoarea de 30,3%, deci o creștere de 13,6 puncte procentuale!”.
Cu toate acestea, ”comparativ cu țările din apropiere – Bulgaria, Cehia, Polonia și Ungaria – România păstrează încă un grad de dependență redus.
Iar în comparație cu celelalte țări din Uniunea Europeană, ”România are un grad de dependență (valori rotunjite) de 30% în 2019, respectiv 28% în 2020, un grad mai redus având doar Estonia!”.
”Polonia, Franța, Ungaria, Germania depind într-o măsură mai mare de importurile energetice” decât țara noastră!”
România, printre cele mai mari prețuri la energie
”În loc de concluzie, o întrebare:
Cum se face totuși că România are printre cele mai mari prețuri la produsele energetice (raportate la puterea de cumpărare)?”, conchide Nicolae Codreanu, sugerând că de vină pentru explozia facturilor în energie sunt de vină mai ales politicile interne eronate în domeniu.
Trebuie amintit că, potrivit statisticilor oficiale, prețul gazelor a crescut în decembrie 2021 cu 51%, în comparație cu decembrie 2020, iar prețurile la energie electrică, gaze şi încălzire centrală au crescut pe total cu 28,10% în aceeași perioadă.
De asemenea, prețul combustibililor s-a majorat cu peste 22% în perioada amintită.
Iar explozia prețurilor în energie a declanșat un efect în lanț în toată economia națională, care se confrunta în decembrie 2021 cu o rată anuală a inflației de peste 8%, majoritatea specialiștilor anticipând pentru prima jumătate din 2022 o creștere procentuală de două cifre a indicelui prețurilor de consum.
Dincolo de situația extrem de dificilă în care sunt puși consumatorii casnici, care se găsesc în imposibilitatea de a-și achita facturile la energie, o majorare de peste 50% a prețului gazelor naturale reprezintă un risc enorm pentru agenții economici, care devin necompetitivi din cauza costurilor prea mari de producție.
