Obezitatea nu înseamnă doar kilograme în plus, ci o problemă complexă de sănătate care influențează întregul organism. Când greutatea corporală depășește limitele normale, organele sunt obligate să funcționeze sub presiune constantă, iar riscul de boli cronice crește considerabil. În România, statisticile arată că peste 30% dintre adulți suferă de obezitate, iar numărul este în creștere, inclusiv în rândul copiilor.
Conform expertilor glowcare.ro, obezitatea este definită printr-un indice de masă corporală (IMC) de peste 30. Acest indicator se calculează împărțind greutatea corporală la pătratul înălțimii (kg/m²). De exemplu, o persoană de 1,70 m și 90 kg are un IMC de 31,3, ceea ce indică obezitate.
Deși IMC-ul este cel mai folosit criteriu, medicii iau în calcul și circumferința taliei. Depozitarea grăsimii abdominale este mai periculoasă, fiind asociată cu un risc mai mare de boli cardiovasculare și metabolice.
Unul dintre cele mai grave efecte ale obezității este asupra sistemului cardiovascular. Kilogramele în plus obligă inima să pompeze mai intens pentru a asigura circulația sângelui, ceea ce duce, în timp, la hipertensiune arterială.
Grăsimea viscerală contribuie la creșterea colesterolului „rău” (LDL) și scăderea celui „bun” (HDL). Astfel, arterele se îngustează și riscul de infarct sau accident vascular cerebral devine mult mai ridicat.
Excesul de greutate este unul dintre principalii factori de risc pentru diabetul de tip 2. Grăsimea acumulată în jurul organelor afectează modul în care celulele răspund la insulină, ducând la rezistență insulinică. În lipsa unui control, nivelul glicemiei crește constant, iar complicațiile pot include afectarea nervilor, rinichilor și vederii.
Greutatea excesivă pune o presiune enormă pe articulații, în special pe genunchi, șolduri și coloană. Acest lucru accelerează uzura cartilajelor și crește riscul de artroză. Mulți pacienți obezi se confruntă cu dureri cronice de spate și dificultăți de deplasare, care reduc calitatea vieții și favorizează sedentarismul.
Obezitatea poate provoca apnee în somn, o tulburare în care respirația se oprește temporar în timpul somnului. Aceasta duce la oboseală cronică, somnolență în timpul zilei și crește riscul de hipertensiune și aritmii cardiace. De asemenea, plămânii și diafragma sunt supuse unei presiuni mai mari, ceea ce face respirația mai dificilă.
Studiile arată că obezitatea crește riscul pentru anumite tipuri de cancer, precum cel de colon, sân, endometru sau pancreas. Mecanismele implicate includ inflamația cronică de nivel scăzut și dezechilibrele hormonale generate de excesul de grăsime.
Pe lângă efectele fizice, obezitatea are și consecințe psihologice. Mulți oameni se confruntă cu stigmatizare socială, scăderea stimei de sine și episoade de depresie. În plus, relația complicată cu alimentația poate duce la tulburări de comportament alimentar.
Adoptarea unei diete echilibrate, bazate pe legume, fructe, proteine slabe și cereale integrale, este esențială. Reducerea consumului de alimente ultraprocesate, zahăr și grăsimi saturate contribuie la scăderea treptată a greutății.
Mișcarea nu trebuie să fie intensă de la început. Chiar și 30 de minute de mers alert pe zi fac diferența. Exercițiile adaptate vârstei și condiției fizice ajută la arderea caloriilor și la îmbunătățirea tonusului muscular.
Controlul periodic al tensiunii arteriale, glicemiei și colesterolului ajută la depistarea timpurie a complicațiilor. Medicul poate recomanda un plan personalizat de slăbire sau, în cazuri severe, intervenții chirurgicale bariatrice.
Consilierea și grupurile de suport pot fi de ajutor pentru a depăși dificultățile emoționale și pentru a menține motivația în procesul de slăbire.
Obezitatea nu apare peste noapte, ci este rezultatul unui stil de viață dezechilibrat și al unor factori genetici sau hormonali. Cu cât iei măsuri mai devreme, cu atât reduci riscul de boli grave și îți îmbunătățești șansele de a trăi mai mult și mai sănătos.