Cum să ne protejăm de răspândirea și infectarea cu germenii virusurilor gripale?

Clădirile au fost construite inițial pentru a ne proteja împotriva unui mediu ostil. Cu toate acestea, din cauza nevoii constante de a face clădirile eficiente din punct de vedere energetic, acestea au devenit din ce în ce mai ermetice. Un alt factor este și folosirea materialelor artificiale high-tech. Din aceste motive, în prezent clădirile ne pot îmbolnăvi dacă nu sunt respectate anumite reguli de igienizare și umidificare. Pandemia Covid a arătat cât de vulnerabili suntem chiar și în interiorul clădirilor.

În ultimii ani, progresele în domeniul construcțiilor din punct de vedere tehnologic au permis clădirilor să devin din ce în ce mai eficiente energetic, dar și din ce în ce mai etanșe. Izolația high-tech, anveloparea clădirilor, precum și sistemele de aer condiționat economisesc energie electrică, reducând costurile. În plus, prin optimizarea spațiului (crearea de birouri de tip open space) se urmărește, de asemenea, reducerea cheltuielilor operaționale. Totuși, consecințele acestora tendințe pentru sănătatea utilizatorilor clădirilor este rareori luată în considerare.

Clima din interiorul clădirilor este slab reglată, cu toate că cercetările științifice au dovedit importanța calității aerului din interior pentru protejarea sănătății utilizatorilor clădirii. Un aer nesănătos în spații închise poate avea un impact negativ asupra sistemului imunitar și poate favoriza răspândirea infecțiilor la nivelul căilor respiratorii.

Un climat interior mai sănătos în birouri, școli, spitale și azile este extrem de benefic și pentru afaceri, pentru serviciile de sănătate, dar și pentru economia națională.

Pandemia COVID a sublinit influenţa pe care aerul proaspăt, temperatura, umiditatea relativă minimă și chiar lumina naturală o au asupra răspândirii sau inactivării virusurilor. S-au propus noi tehnologii, precum expunerea la raze UV-C, deși în prezent sunt puțin cunoscute riscurile pe care le implică utilizarea acestui tip de iradiere.

Productivitate și sănătate. De ce avem nevoie de clădiri sănătoase?

Cum să menținem clădiri mai sănătoase?

Menținerea unor clădiri sănătoase permite ca și oamenii care trăiesc sau lucrează acolo să fie mai sănătoși. Infecțiile respiratorii provoacă pierderi uriașe la nivelul productivității, generând cheltuieli considerabile cu problemele de sănătate, care (câteodată) trebuie suportate, atât de întreprinderi, cât și de societate în general. Consecințele catastrofale pentru economie au fost demonstrate în perioada pandemiei, o dată cu blocarea generală generată de apariția acestui virus. Infecțiile gripale sunt responsabile pentru mai mult de 500 de milioane de cazuri de îmbolnăviri în întreaga lume, în fiecare an. Oamenii sunt expuși riscului în special în clădirile unde mulți indivizi sunt prezenți în spații închise.

Aerul este esențial pentru viață

Cheltuim până la nouă zecimi din viața noastră indoor. Acest lucru ne poate afecta în mod semnificativ sănătatea și productivitatea.

Spațiile închise pot deveni focare de râspândire a bolilor contagioase. Infecțiile respiratorii virale se transmit aproape exclusiv de la persoană la persoană în spații indoor. În lumea industrializată, oamenii interacționează, lucrează, dorm și călătoresc în spații închise timp de nouă zecimi din viață. Căile de transmisie a virusurilor în aceste domenii sunt prin contact direct, contact indirect, prin picăturile de germeni și prin aerosolii din aer. Cu transmitere directă, virusurile pot fi răspândite prin contact cu pielea. Dacă cineva cu gripă strănută în palmă, de exemplu, virusurile rămân pe suprafața pielii mâinii. Apoi, dacă această persoană dă mâna cu alte persoane, virusul poate pătrunde în organismul celeilalte persoane prin gură, nas sau ochi.

Transmiterea prin contact indirect implică transferul de agenți patogeni prin intermediul unor obiecte, atingerea mânerelor de la uşi sau alte suprafeţe care au fost atinse în prealabil de persoane purtătoare de virus.

Ce precauții se pot lua în astfel de situații?

Pentru a ne proteja împotriva răspândirii virale în spații indoor, există o serie de precauţii care pot fi luate în considerare, în funcție de forma de transmitere. Pentru evitarea transmiterii picăturilor de germeni, este necesară o bună igienă a mâinilor, strănutul să se facă în curba cotului și, de asemenea, este necesară purtarea unei măști. Aceste măsuri de precauție sunt ineficiente atunci când vine vorba despre transmiterea virusurilor prin aer, în cazul atmosferelor încărcate de factori patogeni.

Dincolo de precauțiile care implică igiena corespunzătoare a mâinilor și suprafețelor, prevenirea răspândirii acestor aerosoli în spațiile indoor necesită menținerea unei anumite umidități, pentru ca aerul să fie unul sănătos. Studiile au identificat anumiți factori care pot fi ajustați pentru menținerea unei atmosfere sănătoase în clădiri: controlul calității aerului, temperatura și umiditatea relativă. O ventilație optimă cu mult aer proaspăt reduce riscul de infecție cu Covid sau alte virusuri gripale, prin diluarea și îndepărtarea aerosolilor virali infecțioși. Nivelurile excesiv de scăzute ale umidității favorizează supraviețuirea virusurilor.

Ventilație optimă

Aerisire și filtrare

Pentru a rămâne sănătoși, știm că trebuie să ieșim afară și să luăm aer curat ori de câte ori putem. Același principiu se aplică și în interior: cu cât aerul este mai proaspăt în interior, cu atât concentrația de particule virale este mai mică. Filtrele curate și o ventilație corespunzătoare sunt esențiale în îndepărtarea aerului contaminat. Permiterea pătrunderii a cât mai mult aer proaspăt în cameră este o metodă eficientă de eliminare a particulelor de aerosoli virali.

Pe măsură ce proporția de aer proaspăt crește, particulele virale de aerosoli din aerul camerei sunt diluate.

Aerisire prin deschiderea ferestrelor

Volumul de aer care pătrunde într-o încăpere printr-o fereastră deschisă depinde de temperatură, viteza/direcția vântului și unghiul în care se află fereastra deschisă. Recomandarea generală este ca aerisirea să fie una de scurtă durată, dar amplă, prin ferestre complet deschis timp de câteva minute, la cel puțin fiecare oră. Acest schimb de aer devine foarte eficient atunci când două ferestre opuse una alteia sunt deschise în același timp timp.

Ventilație mecanică

Sistemele de ventilație și cele de aer condiționat pot controla volumul de aer curat care pătrunde într-o încăpere. Pe măsură ce rata schimbării aerului în încăpere crește, riscul de infectare se micșorează. Rata ideală de schimbare a aerului depinde de utilizarea clădirii și numărul de persoane prezente în acel spațiu.
Trebuie remarcat faptul că ratele de schimbare pot duce la o creștere în consumul de energie și o scădere a nivelurilor de umiditate relativă. Verificarea nivelului de CO2 poate stabili dacă o cameră ocupată este sau nu bine ventilată. Calitatea aerului este considerată a fi bună atunci când concentrația de CO2 este mai puțin de 1.000 ppm/ milion.

Filtre

Filtrele specializate pot, de asemenea, elimina chiar cei mai mici aerosoli din aer. Utilizarea filtrelor este recomandată în special pentru sistemele de ventilație și de aer condiționat acolo unde aerul este frecvent recirculat.

Filtrele de tip MERV de înaltă calitate și filtrele HEPA sunt proiectate astfel încât să poată prinde peste 99% din particulele cu un diametru de până la 0,3 μm (micro- metri). Eficiența lor este limitată pentru particule mai mici.

Virusurile preferă aerul uscat

Transmiterea prin aer și viabilitatea virusurilor pot fi influențate semnificativ de umiditatea relativă a aerului din interior. Cel mai mic risc de transmitere este atins cu o umiditate relativă de 40 până la 60%. În același timp, acesta este și intervalul în care răspunsul imun uman este cel mai eficient. Umiditatea relativă afectează decisiv capacitatea aerosolului viral de a rămâne suspendat în aerul dintr-o încăpere. Spre deosebire de picăturile infecțioase mai mari și mai grele, produse prin tușit sau strănutat, care cad la pământ după câteva secunde, aerosolii mai ușori și mai mici pot rămâne suspendați în aer pentru mai multe ore.

Un nivel ridicat de CO2, o încălzire excesivă a aerului din încăpere, un nivel foarte scăzut de umiditate, precum și poluarea aerului cu particule fine și compuși organici volatili sunt toate simptome ale sindromului clădirii bolnave. Aceste simptome reprezintă adevărate pericole pentru sănătate și pot reduce productivitatea la locul de muncă.

Prevenirea sindromului clădirii bolnave prin automatizarea clădirilor

Pentru a asigura monitorizarea continuă și cuantificarea calității aerului, se pot utiliza senzori și sisteme de monitorizare, care acum sunt ușor de adaptat la orice clădire.

Se pot înregistra și monitoriza parametri relevanți, precum temperatura din încăpere, concentrația de CO2, nivelul umidității și altele. Când acest sistem este cuplat cu senzori de mișcare, este capabil să detecteze chiar și numărul de persoane care utilizează încăperea respectivă. Aerul proaspăt, temperatura și nivelul de umiditate pot fi reglate automat înainte ca aerul din interior să înceapă să devină un pericol pentru sănătatea persoanelor prezente.

***

TEXCO oferă o gamă curpinzătoare de sisteme de ventilație și umidificare.

Solicitați mai multe detalii despre sistemele performante din oferta TEXCO la: office@texco.ro