Un cabinet contabil cu 80 de firme în portofoliu gestionează, în medie, peste 400 de declarații pe lună, mii de documente primite din surse diferite și câteva sute de obligații de plată cu termene care se suprapun. Toate astea cu o echipă de 3-4 oameni care lucrează simultan pe SAGA sau WinMentor, SPV, email și Excel.
Când vorbim despre automatizare într-un cabinet contabil, nu vorbim despre un program care „face treaba în locul tău." Vorbim despre eliminarea pașilor manuali care consumă timp fără să adauge valoare: deschisul SPV-ului de 15 ori pe zi, verificarea manuală a vectorului fiscal pentru fiecare firmă, căutatul prin email-uri după o factură trimisă acum două luni, generarea situațiilor de plată în Excel.
Unde se pierde timpul real într-un cabinet
Înainte de a vorbi despre soluții, merită să fie clar unde se duc orele.
Preluare documente
Clienții trimit documente pe email, WhatsApp, le încarcă pe Drive sau le aduc fizic. Fiecare sursă trebuie verificată separat. Documentele trebuie sortate pe firmă, perioadă, tip. Într-un cabinet cu 100+ firme, doar această activitate ocupă 1-2 ore zilnic unui contabil.
Și problema nu e volumul — e fragmentarea. Un extras de cont vine pe email, o factură pe WhatsApp, o notificare ANAF apare în SPV. Informația despre aceeași firmă există în trei locuri diferite, iar contabilul trebuie să le coreleze manual.
Identificarea obligațiilor declarative
Aici e zona cu cel mai mare risc operațional. Fiecare firmă are un profil fiscal diferit: micro cu sau fără angajați, plătitor de TVA, PFA pe norma de venit, SRL în construcții cu impozit specific.
Declarațiile obligatorii nu se deduc doar din vectorul fiscal. Un SRL micro care depășește plafonul de 500.000 EUR trece automat pe impozit pe profit — dar dacă verifici doar vectorul fiscal din SPV, nu vezi asta decât post-factum. La fel cu depășirea pragului de TVA pentru un PFA: obligația de înregistrare apare din cifra de afaceri, nu din vector.
Cabinetele care verifică manual au un proces care funcționează… până când nu mai funcționează. O declarație omisă înseamnă amendă, dobânzi și o relație deteriorată cu clientul.
Depunerea declarațiilor
Fluxul standard: exportul din SAGA/WinMentor → validare offline → semnare cu certificat digital → încărcare în SPV → verificare recipisă → arhivare XML + PDF + recipisă.
Multiplicat cu 400+ declarații pe lună, sunt ore întregi de muncă pur procedurală. Și orice eroare de validare sau respingere ANAF necesită reluarea procesului de la capăt, cu verificare manuală a motivului respingerii.
Obligații de plată și comunicare cu clientul
După depunere, fiecare declarație generează obligații de plată. Situațiile de plată trebuie centralizate — obligații curente, restanțe, termene. Clientul trebuie notificat cu sume, IBAN-uri și deadline-uri clare.
Realitatea în majoritatea cabinetelor: un Excel partajat (sau nu), email-uri cu subiectul „Obligații luna X", și întrebări repetitive de la client: „Am plătit tot?", „Ce mai am de depus?", „Ai primit factura pe care ți-am trimis-o?"
Facturarea serviciilor contabile
Calculul onorariilor variază: unii contabili facturează fix, alții pe volum de documente, alții hibrid. Fiecare firmă din portofoliu poate avea o politică de preț diferită. Generarea manuală a facturilor, urmărirea încasărilor și reconcilierea plăților consumă timp și sunt predispuse la erori.
Ce înseamnă automatizare end-to-end
Automatizarea reală nu înseamnă să automatizezi o etapă izolată (de exemplu, doar depunerea declarațiilor). Înseamnă un flux continuu în care fiecare pas alimentează următorul:
Document primit → procesare și clasificare → identificare declarații aferente → depunere ANAF → obligații de plată generate → notificare client → facturare servicii
Când acest lanț funcționează unitar, informația nu se mai pierde între etape. Nu mai trebuie să exporți din SAGA, să importi în altă parte, să verifici manual că totul e sincronizat. Fiecare eveniment (un document nou, o declarație depusă, o obligație generată) declanșează automat pasul următor.
Diferența practică: un contabil care gestionează 40 de firme cu flux automatizat end-to-end face în 6 ore ce altul face în 8 cu procese manuale. La nivel de cabinet, asta înseamnă capacitate de a prelua firme noi fără angajări suplimentare.
Criterii de evaluare pentru o platformă operațională
Dacă evaluezi o soluție de automatizare pentru cabinetul tău, câteva lucruri contează mai mult decât lista de funcționalități de pe site:
Integrare ANAF nativă. Nu prin export-import, ci conexiune directă la SPV și eFactura. Cu eFactura obligatorie, cu SAF-T D406 pe orizont, și cu ANAF-ul care păstrează datele doar 60 de zile — orice pas manual în relația cu ANAF e un risc operațional.
Identificare inteligentă a declarațiilor. Nu doar citirea vectorului fiscal, ci corelarea cu cifra de afaceri, tip activitate, evenimente punctuale (depășiri praguri, angajări, schimbări cod CAEN). Diferența între „ai ratat D300-ul" și „sistemul te-a alertat cu 30 de zile înainte" e diferența între reacție și prevenție.
Nu înlocuiește SAGA/WinMentor. O platformă operațională bună se suprapune peste programul de contabilitate existent, nu îl înlocuiește. Datele contabile rămân unde sunt — platforma automatizează tot ce e în jurul lor.
Comunicare și experiența clientului. Partea pe care mulți o subestimează. Un contabil petrece o parte surprinzător de mare din zi răspunzând la întrebări: „Ai primit documentele?", „Ce am de plată?", „S-a depus D300-ul?". Înmulțit cu 80 de firme, comunicarea reactivă devine un cost operațional real.
O platformă care oferă clientului acces digital la situația firmei — declarații depuse, obligații curente, documente primite, notificări automate — reduce dramatic acest ping-pong. Clientul vede singur unde e, nu mai trebuie să întrebe. Comunicarea multi-canal (email, WhatsApp, platformă) ajunge organizată într-un singur loc, pe firmă și perioadă, nu împrăștiată în 3 inbox-uri diferite.
Efectul secundar: cabinetele care oferă transparență digitală rețin mai bine clienții și justifică mai ușor onorarii mai mari. Clientul plătește mai mult pentru că primește un serviciu vizibil mai bun, nu doar conformitate fiscală.
Management creanțe și facturare. Urmărirea plăților e altă zonă unde cabinetele pierd timp. Cine a plătit, cine are restanțe, ce facturi sunt scadente — de obicei gestionate într-un Excel separat sau „din memorie." O platformă care centralizează creanțele, generează automat situații de plată cu sume și IBAN-uri, trimite remindere automate și urmărește încasările elimină o întreagă categorie de muncă administrativă. La fel și facturarea serviciilor contabile: politici de preț diferite per client (fix, pe volum, hibrid), generare automată a facturilor, reconciliere plăți — fără Excel, fără calcule manuale.
Scalabilitate reală. Testul concret: dacă portofoliul crește cu 30%, ai nevoie de angajat nou sau doar de mai multă capacitate de procesare? Platformele construite pentru scalare operațională permit creștere fără dependența directă de headcount.
De unde începi
Trecerea la un flux automatizat nu trebuie să fie totală din prima zi. Cabinetele care adoptă gradual au rezultate mai bune decât cele care încearcă să schimbe totul simultan.
Un punct de start practic: automatizarea preluării documentelor și a identificării declarațiilor. Acestea două elimină cea mai mare parte din munca manuală repetitivă și reduc cel mai vizibil riscul de omisiuni.
Restul — facturare, portal client, politici de preț — se adaugă pe măsură ce echipa se obișnuiește cu noul mod de lucru.
Important: orice soluție alegi, verifică dacă acceptă integrarea cu programul de contabilitate pe care îl folosești deja (SAGA, WinMentor). Migrarea completă de la zero e costisitoare și inutilă când poți suprapune automatizarea peste infrastructura existentă.
Cabinetele contabile din România se confruntă cu un volum de obligații fiscale în continuă creștere. Automatizarea operațională nu mai e un avantaj competitiv — e o condiție pentru a menține calitatea serviciilor pe măsură ce portofoliul crește.
