De ce apar atacurile de panică

Ai simțit vreodată o teamă bruscă, intensă, însoțită de palpitații, amețeală, lipsă de aer sau senzația că „se întâmplă ceva rău”? Dacă da, probabil te-ai confruntat cu un atac de panică. Deși sunt extrem de înfricoșătoare, atacurile de panică nu apar din senin. În spatele lor se află mecanisme biologice, emoționale și psihologice care se activează atunci când organismul tău este suprasolicitat.

Ce este un atac de panică

Potrivit business-entrepreneur.ro, un atac de panică este o reacție intensă de frică care apare brusc, atinge un vârf în câteva minute și se însoțește de simptome fizice puternice: ritm cardiac accelerat, tremur, transpirații, respirație rapidă, amețeală, senzație de sufocare sau de pierdere a controlului.

Este declanșat de sistemul tău nervos, care activează reacția „luptă sau fugi”, chiar și atunci când nu există un pericol real.

1. Stresul cronic și oboseala emoțională

Cea mai frecventă cauză a atacurilor de panică este acumularea prelungită de stres. Atunci când trăiești într-o stare continuă de alertă – termene limită, presiune profesională, probleme personale – creierul tău rămâne „pornit” pe modul de supraviețuire.

La un moment dat, o situație banală poate deveni declanșatorul unui atac de panică, deoarece corpul este deja epuizat și reacționează exagerat la cel mai mic stimul.

Mulți români care muncesc în ritm alert sau jonglează între responsabilități multiple observă că atacurile apar exact în perioadele în care „țin totul în ei”.

2. Dezechilibre ale sistemului nervos

Atacurile de panică apar atunci când sistemul nervos simpatic devine hiperactiv. Acest lucru se poate întâmpla din diverse motive:

• Lipsa somnului

• Consum excesiv de cafea sau energizante

• Alimentație haotică

• Epuizare fizică

• Expunere constantă la zgomot, lumină puternică sau tehnologie

Un sistem nervos suprasolicitat reacționează intens la orice surpriză sau stare de disconfort.

3. Traumele emoționale și fricile nerezolvate

Uneori, atacurile de panică apar ca urmare a unor experiențe trecute dureroase: pierderi, despărțiri, episoade de abandon, conflicte sau situații în care te-ai simțit în pericol. Chiar dacă ai impresia că ai depășit acele momente, corpul le poate păstra în „memorie”.

În astfel de cazuri, atacurile pot apărea în situații aparent neimportante, dar care activează o emoție veche.

4. Anxietatea generalizată și perfecționismul

Persoanele cu anxietate generalizată, perfecționiste sau autocritice sunt mai predispuse la atacuri de panică. Gândurile excesive, presiunea de a nu greși și teama constantă de judecată pun organismul într-o stare permanentă de alertă.

În timp, corpul cedează prin episoade de panică, ca un fel de „supapă” emoțională.

5. Dezechilibre hormonale

Schimbările hormonale pot crește sensibilitatea la stres și, implicit, riscul de atacuri de panică. Acest lucru se poate întâmpla în:

• Perimenopauză

• Postpartum

• Perioade cu dereglări tiroidiene

• Dezechilibre de cortizol

Multe femei observă primele atacuri de panică în aceste perioade delicate.

6. Afecțiuni medicale sau efecte ale unor medicamente

Unele probleme fizice pot imita sau declanșa atacuri de panică:

• Hipoglicemia

• Anemia severă

• Tulburări cardiace

• Probleme respiratorii

• Lipsa magneziului

De asemenea, unele medicamente pot produce palpitații sau amețeală, ceea ce poate declanșa un episod de panică.

7. Frica de simptomele proprii

Un cerc vicios des întâlnit este teama de propriile senzații. De exemplu:

• simți o palpitație → te sperii → respirația se accelerează → apare amețeala → se declanșează atacul.

Această hipervigilență la semnalele corpului este frecventă în anxietate și poate transforma disconfortul în panică.

Cum poți preveni apariția atacurilor de panică

Chiar dacă sunt înfricoșătoare, atacurile de panică pot fi gestionate și reduse cu ajutorul câtorva obiceiuri simple:

• Odihnă adecvată

Somnul reglează sistemul nervos și reduce sensibilitatea la stres.

• Reducerea consumului de cafea

Cafeaua prea tare sau prea des băută poate declanșa palpitații ce duc la panică.

• Respirație corectă

Respirația profundă, lentă, diafragmatică calmează instant sistemul nervos.

• Mișcare regulată

Plimbările, yoga, dansul sau înotul reduc tensiunea și eliberează endorfine.

• Limite sănătoase

Spune „nu” atunci când simți că te suprasoliciți.

• Psihoterapie

Un terapeut te poate ajuta să înțelegi rădăcina anxietății și să construiești metode eficiente de gestionare.

Nu ești singur(ă) — atacurile de panică sunt un semnal, nu o slăbiciune

Atacurile de panică nu apar pentru că ești „slab(ă)” sau „prea sensibil(ă)”. Ele sunt un mod prin care corpul tău te avertizează că ai atins limita și că ai nevoie de pauză, sprijin și reconectare cu tine. Cu înțelegere, răbdare și ajutor potrivit, atacurile pot scădea în intensitate și frecvență, iar tu îți poți recăpăta liniștea.

Acest material are un caracter informativ și nu înlocuiește sfatul unui specialist.